— Lasă un comentariuDragostea autentica are o definiție concreta? Care este de fapt, realitatea iubirii?
Acest sentiment care ne fascinează de sute de ani și ne face inimile să bată mai tare și să ne aducă culoare în obraji… De la „Romeo și Julieta” lui Shakespeare sau „Titanic”-ul lui James Cameron, până la propriile noastre povesti de dragoste , dragostea este un subiect mereu fascinant și o parte din fascinație, să fim sinceri, provine inclusiv din dliema noastră perpetuă: ” Ce este..de fapt, dragostea?” „Doar o reacție chimică în creier? ” „Este ceva magic, un mister de neînțeles?” „Este o alegere de suflet?” „Este predestinare? ” „Este doar o proiecție a tiparelor noastre din copilărie?” Sau cumva un bun comercial, în lumina propriei valori de schimb, perceput de lumea consumeristă de astăzi?
Oricare ar fi percepțiile și oricât s-ar răspunde la aceasta întrebare, dilema vă rămâne. Pentru că și convingerile noastre, la fel de puternice, vor rămâne împărțite.
Dar oare, ce este mai important, să știm ce este dragostea sau să-i înțelegem mecanismele, adică acele aspecte, care în ciuda variabilelor date de fiecare poveste sau scenariu în parte, aduce împărtășiri comune, care odată descoperite, ne ajuta să o gestionăm cu mai multă grijă?

Cumva, dragostea, este ca un nou născut. Fragilă și puternică în același timp. Ne temem când se naște un nou copil, dincolo de avalanșa de fericire pe care ne-o aduce. Și cu toate astea, cu grijă, cu dragoste și ținând cont de ce ne spun medicii specializați, vedem cum copilul crește vizibil de la zi la zi și se dezvoltă frumos, așa cum ne-am dorit. Însăși urarea: „ Să vă trăiască” ascunde parcă în ea, urmele unei temeri de pierdere.
La fel, dragostea, pe cât de fragilă, dacă îi oferim atenție, dragoste și înțelepciune, avem șansa să o creștem la fel ca pe un copil. Și să nu uităm că selecția naturală este principiul de bază și în acest context. Ce trebuie să trăiască, vă trai, ce nu…din păcate vă dispărea. Cu toate eforturile și toate „bunele practici” puse în aplicare. Sunt și relații cu vieți scurte, așa cum există și destine curmate rapid și toate astea au o logică peste logica umană, însă lucrurile trebuie luate că atare, atât timp cât știm că am făcut tot ce depindea de noi, să aibă continuitate.
Revenind la principiile de bază ale dragostei, așa cum le enunță și Erich Fromm în „ Arta de a iubi”:
❤ Grija
Imaginea cea mai sugestivă care ne vine în minte când ne gândim la grija este probabil imaginea unei mame alături de copiii ei. Deși acolo este vorba de un altfel de dragoste, maternă, necondiționată, parte din sentimentul și cumulul de acțiuni motivate de dragoste este și cel care stă și la baza unei relațîi autentice de iubire romantică.
Grija pentru cum ne exprimăm, ca să evităm rani inca deschise sau nevindecate din sufletul celuilalt, grija pentru nevoile celilalt și obiceiurile sale, grija de a-l asculta activ, nu cu intenția de a-i replica, cum bine explica asta și Dale Carnegie în „ Seecretul relațiilor reușite”, ci cu intenția de a înțelege.
Grija să nu îl sufocăm, să venim cu prea mult entuziasm asupra lui, grija pentru ritmul lui/ei în toate și mai ales în ritmul de integrare a unei noi relații de dragoste și multe altele.

❤ Responsabilitate
Când și cum intervine responsabiltatea? Responsabilitatea intervine după câteva luni, spun unii psihologi, care consideră că primele luni sunt doar de tatonare și consumare în bună parte a excesului de atracție sexuală, copleșitor la început. După ce acest val trece, vedem practic dacă rămâne ceva consistent în urmă sau…nu. Dacă nu a fost vorba doar de o simplă atracție sexuală, oamenii vor să continua să se întâlnească fara să își ducă interacțiunea la un alt nivel. De început de relație de cuplu. Abia atunci începe și putem discuta mai concret și mai liniștit despre ceea ce dorim unul de la celălalt. Acolo începe practic și responsabilitatea. Adică punctul din care consideri că iți iei angajamentul unei noi relații și alegi să acorzi atenție și să începi să construiești, pas cu pas, împreună. Aici începe de obicei și dorința de mutare împreună, responsabilitățile: cumpărături, gătit, plată facturi, reparații, etc.
❤ Respect
Respectul vine implicit cu responsabilitatea. Dacă iți asumi responsabilitatea unei noi relații, înseamnă că simți respect pentru celălalt, dacă aceasta vine la pachet și cu o comunicare bună, în care fiecare partener își exprimă dorințele și ascultă ce este important pentru celălalt. Practic încep cei doi să se calibreze reciproc și să își găsească un ritm comun, ca într-un dans.
Respectul este al treilea element cheie al iubirii. Este ceea ce ne determină să-i acceptăm pe cei dragi așa cum sunt ei și să rezistăm să-i transformăm în ceea ce ne dorim să fie…
❤ Cunoaștere
Nu implică fapte și cifre, ci doar cunoașterea celuilalt, pas cu pas, Ia multe luni și chiar ani să cunoști un om cu adevărat. Și chiar și așa, fiecare dintre noi se poate schimba, este într-o continuă transformare.
Cunoașterea implică și înțelegerea semnalelor transmise de ceilalți când sunt nervoși, îngrijorați sau singuri. Semnale ale limbajului nonverbal și paraverbal. Și de asemenea valorile și principiile de bază , pe care le vezi apoi oglindindu-se în comportament, în faptele celuilalt. Cunoașterea implică disponibilitate și timp acordat relației. Week-end-uri în 2 , vacanțe, planuri de viață complexe, cum ar fi să construiești o casă, să crești copii împreună, toate astea vin la pachet cu multă cunoaștere.
Așadar, dragostea este frumoasă, merită tot efortul din lume, merită riscuri asumate, pentru că nu poți disocia dragostea de riscuri, însă cere și o gândire înțeleaptă, așezată pe câteva principii sănătoase, că cele amintite mai sus. Și dragostea, mai mult ca orice, înseamnă dăruire. Atunci când dăruirea este reciprocă, sentimentul se amplifică, se consolidează sub forma unei relații stabile și armonioase.
„În clipa în care pornim în căutarea iubirii, și ea pornește în întâmpinarea noastră și ne salvează” – Paulo Cuelho
